Una dintre emoțiile în situații stresante sau complicate, pe care le manifestă unii oameni, este furia. Este o emoție negativă, care apare de obicei când cineva se simte frustrat sau ca o reacție la o situație provocatoare. Cu părere de rău, unii dintre părinți trăiesc o astfel de emoție și în relația cu propriul copil. Furia revărsată asupra copilului se poate manifesta prin diferite forme – de la cuvinte dureroase, comportamente demonstrativ negative (părintele aruncă sau strică un obiect, lovește în ceva etc.) până la aplicarea violenței fizice. Unii dintre părinți se înfurie pe copil când acesta strică ceva, nu face ceva, primește note mai slabe la școală sau repetă un comportament nepermis în ciuda rugăminților acestora, în special când așteptările față de copil sunt prea mari.

Noi deseori vă auzim vorbind despre problemele, conflictele, neînțelegerile pe care le aveți cu copiii Dvs. adolescenți. Și nu ne spuneți că ați avea copii răi, doar uneori neascultători, și că ei nu mai doresc să facă ceea ce le spuneți. Astfel, firește, vă faceți griji.

Deseori însă unii părinții se plâng că fiul sau fiica nu vrea să îndeplinească careva sarcini pe care ar trebui deja să le facă cu ușurință la vârsta pe care o are. De exemplu, spălatul vaselor, aranjarea patului, a hainelor și a cărților, ajutor la îngrijirea animalelor domestice etc. Și că, fiind „pus la treabă”, copilul manifestă nemulțumire – plânset, scâncet, replici, aruncare de obiecte, plecare intenționată de acasă etc.

Cuvintele auzite de un copil influențează direct formarea lui ca personalitate și percepția lumii în care trăiește. Iată de ce, stimați părinți, este foarte important să fiți atenți la adresările către copilul Dvs. și frazele pe care obișnuiți să le repetați zi de zi.
Telefonul Copilului a selectat 5 fraze tabu în comunicarea părintelui cu copilul său.

Un copil îşi creează din experienţa trăită lumea sa de valori şi idei. Cu cât mai mult veţi comunica cu el, cu atât va fi mai bogată, diversă şi obiectivă această lume.
Din momentul în care copilul începe a vorbi, el are mereu ceva de spus. El cere să i se satisfacă dorinţele, nevoile. El îşi exprimă emoţiile. El este curios şi adresează multe întrebări. În funcţie de reacţia adultului din preajma lui, copilul învaţă cum să comunice cu cei din jur, cum să-şi exprime părerea şi să se facă auzit.